Singur cu blogul (III)


Lecturile din ultimul timp m-au convins că nu ne cunoaștem istoria. Pardon. M-au convins că nu cunosc istoria țării în care m-am născut și nu mă sfiesc să recunosc acest fapt. Mai bine ignorant și onest decît ignorant și infatuat.

Hmm,… slabă consolare.

Alta n-am.

Orice școală își propune un model de „om nou” în spiritul căruia îi îndoctrinează pe învățăcei. Bănuiesc că în prezent rolul școlii este să pregătească cetățeni valizi ai unei viitoare Europe Unite. Sau… așa ar trebui să fie.

Școala pe care am urmat-o eu pregătea „constructori ai socialismului” în care nu prea avea încredere (nu știu pînă în ziua de azi dacă nu avea încredere în noi, cei pe care ne numea „tinere vlăstare” sau nu avea încredere în socialism). Fapt este că toată istoria modernă pe care am învatat-o se rezuma la „lupta de clasă”, la strădania neîncetată a clasei muncitoare – singura validă și de viitor – de a aduce la putere partidul comunist.  Să întrebi în vremurile acelea de ce mai era necesar să ne ferim tot timpul de „dușmanii interni”, cînd noi atinsesem nivelul de fericire generală dincolo de care nu ne mai aștepta decît comunismul, adică fericirea absolută,…?

Să pui atunci o astfel de întrebare era dovada clară că erai ori provocator, ori cretin. Eu n-am cunoscut pe nimeni care sa pună astfel de întrebari.

În final, generația mea a ajuns repede la concluzia că istoria moderna e ceva teribil de plictisitor, ca o ședință interminabilă sau un film la care îi stii dinainte finalul: înving băieții buni.

Ne mai miram noi pe șest, cum dracu au rezistat ceilalți, băieții rai, atîta vreme, că țăranii erau împotriva lor, muncitorii erau împotriva lor, patrioții erau împotriva lor, toți oamenii de bine erau împotriva lor, doar bandiții si degenerații erau cu ei și totuși a durat cîteva secole pînă să învingă băieții buni.

De fapt o lecție cumplită de istorie, care demonstrează că lumea poate fi condusă de cîțiva baieți rai în cîrdășie cu cîțiva degenerați. Dacă a fost posibil în trecut, înseamnă că se poate. Oricînd și oriunde.

Anunțuri

5 gânduri despre „Singur cu blogul (III)

      1. Nouă, celor mulţi, pur şi simplu nu ne pasă, că doar – nu-i aşa? – nu trăim în trecut. Ei, cei puţini, care moştenesc nume şi/sau averi, sînt bine antrenaţi, vor fi olimpici la istorie. Pentru că ei vor învăţa cum să repete deciziile precedente ale trecutului pentru a deveni şi rămîne conducătorii gloatelor pentru cît mai mult timp în viitor.

        De aceea istoria se repetă.

        Apreciază

  1. Eu am revelatia aceasta, a povestii servita drept „Istoria Romanilor” de catre societate si scoala, de mai multa vreme. Se spune ca, acei care controleaza trecutul controleaza si viitorul. E deci explicabil de ce adevarul despre romani, este mistificat si transformat intr-o poveste.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s