Să inventezi o coaliţie parapolitică, cu scopul de a fenta alegerile şi a-i da jos pe ceilalţi de la putere, e relativ simplu, mai ales dacă dispui de un electorat credul şi comod. Problema începe după ce ai ajuns la putere. Majoritatea, pe care se tot bizuie această schemă piramidală, începe să-şi ceară drepturile. Nu e vorba de alegători, ei au pus ştampila şi stau cuminţi pînă în 2016. E vorba de lipitorii de afişe şi alte lipitzori, care alcătuiesc staff-urile acestor combinaţii, cu familiile, rudele, amantele ,etc., acolo începe adevărata criză. Ăştia nu se mai vaită ca bietul alegător neputincios, ăştia au învăţat deja ceva politică, aşa că ameninţă, înjură declară şi bagă strîmbe. Şi uite cum începe să patineze frumuseţe de proiect politic ce trebuia să ne aducă înapoi în epoca de aur, aur pentru ei, evident.
Este din ce în ce mai evident că USL a devenit mult prea strâmt pentru a-i cuprinde şi pe liberali şi pe social-democraţi. De facto, USL nu mai există! Primul pas spre desfiinţarea acestei uniuni (care s-a născut încă din 2007, odată cu susținerea guvernului minoritar Tăriceanu, nu vă amăgiți că ar fi o construcție mai nouă) a fost formarea USD, care matematic poate constitui o majoritate parlamentară şi din care a dispărut componenta liberală. Pe de altă parte, USL a fost constituită ca o uniune politică între PSD şi Alianţa de Centru-Dreapta (ACD). Odată cu trădarea – pentru a câta oară – a Conservatorilor, care au sărit de la dreapta la stânga, practic ACD nu mai există şi implicit în USL au apărut probleme. Pentru că oricât ai avea coloana vertebrală de flexibilă, e greu să stai într-o alianţă cu oamenii care te-au trădat. Din acest…
Vezi articolul original 539 de cuvinte mai mult
CRONICA [R] 