Oferte


Dacă ar fi să găsesc un cuvânt cheie, care să descrie trăsătura comună a majorităţii postărilor pe internet (bloguri, reţele, etc.), eu aş alege cuvântul oferte. Veţi înţelege mai încolo de ce această postare nu conţine linkuri.

Încerc, în cele ce urmează să fac un inventar al acestor oferte, pe care vă invit să-l corectaţi, completaţi sau desfiinţaţi, după cum vă va fi cugetul.

  1. Categoria izbăvitorii. Sunt cei care vor să ne ferească de ruşi sau de americani, de oculta mondială, de multinaţionale, de satanişti… Cruciadele lor par solitare şi cred că uneori sunt, alteori nu. Depinde şi nu e prea important. Interesant este că aceste campanii acreditează în primul rând ideea că acel pericol există. Apoi ni-l amintesc din când în când, de parcă ar fi neliniştiţi în privinţa faptului că noi, cititorii, ne-am putea gândi şi la altceva. În general nu oferă nici o soluţie a la problema enunţată.
  2. Categoria distribuitorii. Sunt cei care au înţeles cel mai bine funcţia share a internetului. Datorită lor găseşti acelaşi text în mai multe ipostaze, prin ei aflii ce filme au văzut, ce cărţi au citit şi nici asta nu e rău.
  3. Categoria singuraticii. Cred că există persoane care stau de vorbă doar cu laptopul. Adesea subiectul preferat e propria persoană, se ţese iluzia că cineva e în sfârşit, interesat de ce mi se întâmplă mie şi asta chiar că nu e rău de loc, e chiar bine.
  4. Categoria mascaţii. Acestea sunt omuleţii care întreţin blogurile oficiale, politcally correct, juste sub toate aspectele, atât de antiseptice încât e clar că autorul nu e o persoană umană. Bănuiesc că ar vrea să fie supra(uman?). Presupun că pe unii îi impresionează, altfle nu s-ar cheltui bani pentru aşa ceva. Mie mi se pare întotdeauna că în spatele unor astfel de „monumente călare” se ascund nişte oameni mici, foarte mici.
  5. Categoria fantomă. Sunt cei care au identităţi fantastice, mirobolante. În general atitudinea lor este marţială, ca să compenseze… ştiu ei şi nu e cazul să le repet aici care e problema lor.

Firesc e să vă întrebaţi, autorul acestor rânduri din care categorie face parte? Din toate, le-am încercat pe toate mai puţin cea oficială, dar ştiu cum e, am fost şi eu cândva parte din sistem, postam numai floricele şi gânduri de bine, e şi normal, când nu trebuie să te întrebi câţi bani mai ai pe card… Adevărul e că pe măsură ce uită lumea de mine, pe măsură ce mă transform într-o fantomă în spatele unei tastaturi, devin mai harnic pe net..

Anunțuri

8 gânduri despre „Oferte

  1. Bonjour mon Colonel! 🙂 cum n-am canale-ro, mi-s „pafarista”(la propriu si la figurat!) despre situatia politica din tara, asa ca nu ma „pronunt”… sanatate si numa’ bine! 🙂

    Apreciază

  2. ” Adevărul e că pe măsură ce uită lumea de mine, pe măsură ce mă transform într-o fantomă în spatele unei tastaturi, devin mai harnic pe net..” (Zorin D.)
    Ader la Clubul Fantomelor care au Ceva de spus!

    Aştept (şi) o clasificare inteligent-inteligibilă despre comentatorii de (pe) bloguri. Începeţi cu (cei) ca mine: îi rog/invit pe unii „autori” să scrie cu diacriticeRO ca să-i pot înţelege, iar ei se cred în măsură (că-i blogul lor, doară, ce p.-m.-si-le!), ori să jignească, ori să (te) ignore … raharoaial.

    Apreciază

  3. Reblogged this on fata noptii and commented:
    Categoria mascaţii. Acestea sunt omuleţii care întreţin blogurile oficiale, politcally correct, juste sub toate aspectele, atât de antiseptice încât e clar că autorul nu e o persoană umană. Bănuiesc că ar vrea să fie supra(uman?). Presupun că pe unii îi impresionează, altfle nu s-ar cheltui bani pentru aşa ceva. Mie mi se pare întotdeauna că în spatele unor astfel de “monumente călare” se ascund nişte oameni mici, foarte mici.
    de Cronica rezervistului

    Apreciază

  4. Descopăr (că „descoper” la prez.I.sg. e, măcar, nemoldav) motto-ul:
    „Orice criză este o nouă oportunitate.”
    Şi pentru cei falimentaţi, sinucişi ori ajunşi homeless (homleşuri, hoituri ambulante, „oameni” ai străzii, gărilor, parcurilor, subsolurilor de orice loc, gurilor de canale, ba chiar şi ai cimitirelor, de nu mai pot nici morţii, dar nici viii de „binele” lor)?
    Şi-mi place, ca piuneza-n pardonul moţoganului din ţug: „oportunitate”… Dacă-i musai. îîîuuu-of, că n-am voie, nicht, forbiden hinauss-blala!

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s