Perversiunile unui scriitor: uneltele şi debutul


Fără a-nţelege perversiunea, omul poate fi martor, referent, niciodată scriitor. Creativitatea nu se naşte din respectarea regulilor, ci din încălcarea lor.

Am început să scriu la începutul anilor 70, primele mele „opere” au fost lucrări de diplomă, pe care le vindeam pe bani frumoşi. Nu luam banii pe simple compilaţii. Mă străduiam să imit felul de a se exprima, de a scrie, al autorului (oficial). Lucrarea devenea un hibrid între original şi fals, n-am avut niciodată reclamaţii, consider asta o apreciere critică, prin absenţa reproşurilor. E pentru prima dată că admit public acest fapt şi nu am de gând să dezvălui nume. Nu e cazul, o asemenea întreprindere nu îndeplineşte nici un scop, aceasta fiind biografia clandestină a unui pseudo-scriitor. Din motive lesne de înţeles, nu mă pot opri asupra scriiturii din acele lucrări, în schimb îmi amintesc întotdeauna cu plăcere de unelte. Acestea au constituit una din obsesiile mele, un fetişism care nu m-a părăsit niciodată. Maşina mea de scris „Consul” va rămâne mereu un reper în memoria mea. La fel trusa cu ulei de in, pentru ungerea mecanismelor fine, mirosul de cerneală tipografică cu care era imprimată banda, achiziţia relativ târzie a unei bande bicolore, incomodă la utilizare, fiindcă de fiecare dată când schimbai culoarea erai nevoit să ştergi literele cu spirt, altfel se amestecau culorile şi ieşea o mâzgăleală – toate acestea sunt strâns legate în mintea mea cu profesia de scriitor, aşa cum o înţeleg eu. Nu sunt opac la dezamăgirea unora şi/sau la revolta altora faţă de aceste afirmaţii. Sorry. Acesta e adevărul, e cam târziu să încerc să-l schimb.

consul

Pe lângă maşina de scris am mai avut o slăbiciune pentru fişe, care atunci se scriau pe sferturi de coală şi se păstrau în plicuri, iar plicurile în cutii de pantofi – cam aşa arăta computerul anilor 60-70. Nu eram un şoarece de bibliotecă. Dimpotrivă. Mi-am făcut prima legitimaţie de bibliotecă în anul IV, spre stupoarea bibliotecarei, care nu-şi imagina cum am trecut trei ani prin facultatea de litere fără să dau pe la bibliotecă. Era parţial adevărat. Veneam rar, şi atunci cu câte o colegă, legitimaţia ei era suficientă, ca şi notiţele, întotdeauna luate cu strădania de a nu scăpa nimic, cea mai bună cale pentru a scăpa esenţialul. Eu încercam să înţeleg ce n-au înţeles ele, evident nu reuşeam şi atunci îmi imaginam fel de fel de soluţii, majoritatea fanteziste, dar profesorii le găseau amuzante şi mă treceau la examene. A way of life, after all.

Anunțuri

5 gânduri despre „Perversiunile unui scriitor: uneltele şi debutul

  1. oh,oh….masina de scris….nu numai nostalgica dar si enigmatica…confidenta oricarui scriitor….”iubita” fidela a lui…nu stiu tu cum scri acum dar, eu cunosc „some” scriitori de aici si din alte lumi care nu si-au inselat iubirea tot cu ea convietuiesc…si nu concep sa inlocuiasca „masina de scris”” din arta lor !!!…

    Apreciat de 1 persoană

  2. De inşelat …n-au inşelat niciodata in suflet prima dragoste… dar au facut mezalianţe circumstanţiale…din comoditate, din oportunitate, pentru celeritate…
    Precum cartile scrise, acelea cu coperti din carton cu filele ingalbenite…masinile de scris mecanice au devenit obiecte de colectie…

    Apreciat de 1 persoană

  3. … obișnuiesc să ”explic” puținele LIKE-uri lăsate (pe) ici-colo
    despre frumusețea textului a scris/commentat cineva mai sus

    eu încerc să mă feresc de nostalgii, dar imaginea mașinii de scris mi-a reamintit de prima mea mașină de scris, tot un … Consul, care m-a ajutat să scriu multe prostii, pe care, apoi, în pauze de lucru de scris sau peste program, le rescriam pe PC-urile de la serviciu;
    lucrarea de diplomă mi-a ”bătut-o” la o mașină de scris neagră, mai veche, o domnișoară din cartierul de pe dealul Cotrocenilor, cartier care acum….
    și astfel am scăpat de posibila acuzație de copy-paste

    ……sunt convinsă că Vă reînoiți periodic vechea legitimație….

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s