Pe scurt: omul potrivit la locul potrivit pentru altul.
Descrierea cazului.
Aţi intrat într-o combinaţie, ţinând cont doar de reclamă. (Dacă veţi căuta la programul rabla 2014 pe google, veţi găsi o sumedenie de maşini cu preţuri pe la 6.000 de euro. În realitate ele vă costă cu cel puţin 1-2.000 de euro mai mult, inclusiv cuponul).
Poate că aţi bănuit ceva de la început, dar v-aţi îndrăgostit de propriul proiect.
Această abordare e urmată întotdeauna de o dezamăgire.
Apare întrebarea 2: să perseverez sau să abandonez?
Criticii te vor lua la rost fiindcă ai decis să perseverezi într-un proiect greşit. (Probabil ei sunt pregătiţi să-ţi ofere participarea la un alt proiect greşit).
Alţi critici te vor lua la rost fiindcă ai abandonat, amintitndu-ţi că Thomas Alva Edison a ratat de 2,400… şi ori experienţa cu becul electric, până când i s-a aprins invenţia pentru prima dată.
Adevărul e că dacă Edison ar fi renunţat, noi n-am sta azi pe întuneric.
Pur şi simplu ar fi inventat altcineva becul!
Edison si Tesla…sunt extraterestrii stiintei, cel putin asa consider eu.
In ceea ce priveste subiectul tratat, fara ca sa fiu un sceptic sau vrun vizionar…cand vad vreo reclama devin circumspect, este un semnal de alarma…si un mare semn de intrebare.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Semnul de întrebare rămâne semnul de circulaţie preferat.
ApreciazăApreciază
Dacă aşa vrea să zică dânsul… e libertate de exprimare, nu?
ApreciazăApreciază
Da, reflecţia pe marginea încercărilor lui Edison e corectă. Cu un factor de corecţie: „n-am sta azi pe întuneric” nu e echivalent cu „toţi oamenii ar fi inventat cîte un bec!”.
ApreciazăApreciază
Nu. Becul îl poate inventa doar unul. Următorii sunt plagiatori.
ApreciazăApreciază
Poate dacă Edison nu s-ar fi băgat în faţă cu becul lui risipitor de energie am fi avut lămpi economice cu LED-uri cu mult timp în urmă. 🙄
Sau poate dimpotrivă, ni s-ar fi atrofiat privirea, devenind uriaşe cîrtiţe de peşteră, cu celelalte simţuri exacerbate la maxim.
Adevărul e că nimeni nu poate spune cu siguranţă „ce ar fi fost dacă (nu)”.
Problema cu proiectele în ziua de azi este că nu prea mai pot fi atît de… revoluţionare. Fiecare proiect are un scop final, a cărui utilitate trebuie să se încadreze într-o oarecare marjă de timp, altfel devine pur şi simplu risipă de timp şi resurse. Iar aici nici nu mai contează cine este iniţiatorul/autorul/colaboratorii/etc. Gloria zboară în vînt cînd nici nu s-a uscat bine cerneala pe diploma de merit.
Mi-aduc aminte de un vers al lui Masini din ‘Raccontami di te’: „questa fabbrica di eroi”. Lumea e o mare fabrică de eroi şi o anume parte a lumii ştie foarte bine cum să-i creeze şi cum să-i ucidă la timp pentru a crea alţii, iar şi iar…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Here we go, again…
You’re back in town, again…
We’ll fall in love, again
One more time…
ApreciazăApreciază
Not with each-other, I should hope! 😀
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Definitely not 🙂
ApreciazăApreciază
Adica a stat oare nenea Edison sa-si numere rateurile pana la 2400 si ceva? Inteleg ca nu s-a dat batut pana nu i-a iesit inventia, ceea ce este admirabil si greu de egalat, dar sa-si numere esecurile…asta nu inteleg. Eu as fi renuntat sa le mai tin socoteala de la…hai sa zic 100 in sus, ca sa nu ma deprim si mai tare.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
A fi perseverent e o calitate. A intelege cand trebuie sa renunti, e tot o calitate. 🙂
ApreciazăApreciază