Pe cine îl așteaptă întâlnirea cu aisbergul?


Ce plutește în zare, pe întuneric și fără să fie observat de pe puntea de comandă sau din saloanele elegante? Să zicem că e un aisberg, de dragul operării cu simboluri consacrate. Acest cuvânt are capacitatea de a ascunde orice fel de surpriză, iar viața știm bine că e alcatuită din surprize si pauzele de refacere între ele.

Am citit deunăzi o scrisoare, distribuită prin mail. Era semnată de un domn profesor (real sau fictiv). Din rândurile care se dădeau peste cap datorită formatării greșite, (evident, autorul nu era un obișnuit al internetului), răzbătea o îngrijorare cvasi-părintească. Semnatarul acelor rânduri asistase la o petrecere dată de niște tineri, unde veni vorba de posibila intrare a României în război. Mai tinerii interlocutori ai d-lui. profesor erau de acord că nu și-ar sacrifica viața pentru apărearea averilor acumulate de parlamentarii noștri corupți și pentru protecția multinaționalelor care se îmbogațesc pe spinarea noastră. D-l. profesor, după ce își semnalează îngrijorarea, ajunge la concluzia că avem nevoie de o clasă politică primenită.

Concluzia mea, în 2 cuvinte: double bullshit.

  1. Tinerii care nu văd în viață decât bogăția materială, care dacă nu e proprietatea lor privată, evident că nu-i privește, nu mai au nimic de apărat. Ei au pierdut deja totul. Dacă libertatea, modul de viață, demnitatea și alte valori, care nu sunt traductibile în sume de bani, nu înseamnă nimic pentru ei, nu cred că-i mai poate ajuta cineva și nu cred ca mai contează dacă sunt dispuși să lupte sau nu, având în vedere că probabil și de la luptă ar aștepta tot o răsplată pecuniară.
  2. Clasa politică nu poate fi primenită înainte de a educa națiunea. Degeaba construiești o replică la Covent Garden pentru un public căruia îi face plăcere să mănânce semințe si care vrea să asculte manele în timp ce bea bere ieftină. Ori, educația unei națiuni începe cu școala, iar România contemporană nu dă 2 bani pe școală, pentru copy-paste si diplome luate la tarabă nu e nevoie de așa ceva. Normal că pe guvernanti nu-i deranjează starea de fapt. Ei o duc bine merci, mai bine decât ar duce-o într-o societate mai evoluată, în care ei n-ar mea avea cum să stea în vârful piramidei, iar ignorantii sunt o materie prima ideală pentru politică fiindcă ei au fost dintotdeauna mai ușor de manipulat. De obicei, la opera de manipulare și-au dat concursul generos intelectualii „angajați”.

Q.E.D.

Dacă sunteți de altă părere, aștept opiniile mai jos.

 

Anunțuri

2 gânduri despre „Pe cine îl așteaptă întâlnirea cu aisbergul?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s