Dumnezeu nu are viză de flotant


AFISARE REZULTATE BACALAUREAT - IASIAtaşamentul contemporanilor faţă de cele sfinte nu e deloc întâmplător. Orice copil are reflexul de a cere ajutorul unui adult atunci când nu reuşeşte să facă ceva. Despre copilul care trăieşte în interiorul fiecărui adult ar fi mult de scris. Prea mult pentru un blog modest, cu un trafic de sub 100 de vizualizări pe zi. Voi face aşadar ce face toată lumea: mă voi opri asupra unui detaliu, nefiind capabil să abordez problema în ansamblu.

Am urmărit cu oarecare interes dezbaterea, dacă îi putem spune aşa, despre utilitatea – inutilitatea – abuzul predării religiei în şcoli. Problema este reală, dar nu este abordată cu realism. În consecinţă, nici această dezbatere nu ne va aduce nimic.

De unde lipsa de realism? Din teamă, o teamă paralizantă care ne cuprinde de fiecare dată când avem de-a face cu o problemă – teama de eşec. Această teamă naşte un mic monstru – dorinţa de a te fofila, de a scăpa printre sârma ghimpată din imaginaţia noastră, în speranţa unui locşor liniştit usb soare. Deşartă speranţă.

Abordând ceva mai metodic problema, chiar dacă nu vrem, am vedea că în primul rând problema predării religiei în şcolile noastre este una secundară, în contextul în care principala problemă, lipsa de eficienţă a învăţământului nostru este mediatizată excesiv de 2 ori pe an, când media ne informează despre eşecul în masă la examenul de bacalaureat, sesiunea 1 şi 2. Faptul că jumătate din elevii noştri nu sunt capabili să treacă un examen simplu cum este bacalaureatul, constituie problema gravă din şcolile noastre.

Cine să abordeze însă această dilemă? Dascălii, plătiţi mai mult în batjocură? Politicienii în goană după voturi şi înavuţire? Părinţii mereu disperaţi?

Ca de obicei, când vine vorba de o chestiune gravă, toate lumea e foarte ocupată. Consecinţa: la început de an şcolar avem flori, poze şi discursuri din care curge mierea şi laptele. La sfârşit la fel. Ce bine ar fi să nu mai existe bacalaureatul. Atunci vin jandarmii, leşină părinţii şi candidaţii, vine procuratura cu duba, se plimbă directorii şi inspectorii pe la poliţie, după cum vedem în fiecare an, graţie presei noastre conştiincioase.

Dacă învăţământul nostre e un semieşec programat, previzibil, mai contează dacă din acest eşec face parte şi religia?

Anunțuri

3 gânduri despre „Dumnezeu nu are viză de flotant

  1. Omul obişnuit trebuie să fie prost şi să se teamă constant şi teribil de toţi cei „de sus”. Religia e una dintre armele folosite de către cei din urmă. Nimic ieşit din comun, aşa a fost dintotdeauna, doar nivelul de conştientizare a crescut ceva mai mult. La unii dintre noi – cantitate neglijabilă.

    Apreciat de 1 persoană

  2. Perfect ! Da , invatamantul este in agonie …religia nu .. Chiar daca nu prea stim cu ce se ” mananca ” . Datorita acestei ignorante umplem buzunarele asa zisilor „guru ” . Sa auzim de bine si…la mai mare
    🙂

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s