Tragere la sorţi


Canadian Tamil demonstrator Surendran Mahendran is on a downtown street to demonstrate against the political turmoil in Sri Lanka in Toronto,După atâtea trageri la ţintă (ţinta fiind adversarul, „celălalt”) am ajuns în cele din urmă să se termine faza de scormonit prin gunoaie şi să asistăm (dacă ne interesează) la extragerea din urnă a grupelor: 1. putere 2. opoziţie.

Liderul grupului 1. are misiunea de a numi un premier, în situaţia (a) sau de a rămâne premier, în situaţia (b). Liderul grupului 2. are misiunea de a rămâne lider al celor care vor pune beţe în roate grupului 1.

Oricare ar fi rezultatul, dificultăţile de abia acum încep. Dintre toate echipele guvernamentale (să le denumim după anticiparea premierilor: 1. echipa Tăriceanu 2. Echipa Dragnea 3. Echipa Predoiu 4. … 5. … încă nu-i ştim) nu poate ajunge la putere decât una singură, care poate fi o combinaţie dintre echipele existente cu unele „îmbunătăţiri” şi inevitabilele „surprize”. Asta înseamnă un grad estimativ de satisfacţie a clientelei politice de circa 30%. Restul vor constitui spontan grupul supăraţilor, care va duce mai departe flacăra luptei revoluţionare.

Urmează apoi faza pe ministere, numirile de miniştri, secretari de stat, directori, consilieri, etc., etc., cu aceeaşi rată de eşec de 70%, respectiv o creştere semnificativă a numărului nemulţumiţilor.

Oricât ar fi fost de inert parlamentul din 2012 până azi, ar putea ajunge ceva avertizări meteo şi în zona de maxim confort a Palatului Poporului, unde de obicei după o perioadă de linişte urmează mari drame, cataclisme ş.a. având drept consecinţă faceri şi desfaceri de grupuri, alinaţe şi trădări, adică specialitatea casei.

Nu cred că apele se vor linişti înainte de sărbătorile pascale ale creştinilor, chiar dacă optimiştii se aşteaptă să fie altfel. Pe ce mă bazez? De fiecare dată, când am fost asiguraţi că la noi nu vor fi probleme, deznodământul a fost că problemele noastre s-au dovedit a fi chiar mai mari decât cele ale altora.

După acest turnir pe banii noştri, (UE nu finanţează astfel de proiecte) vom continua să tăim cum am trăit şi până acum, având în vedere că la instituţiile statului nostru se vor schimba doar vârfurile, nu şi oamenii „de bază”, care vor cădea ca de obicei în picioare, se vor adapta la noii şefi, orice minune va dura cele 3 zile regulamntare şi apoi fiecare va face ce ştie mai bine, adică ce a făcut şi în trecut.

Toată povestea se repetă ciclic, rămâne doar întrebarea dacă a meritat atâta revoluţie pentru 2 grade în plus la vodcă? De întrebat e voie, nu se consideră dat cu parul.

Unii se încăpăţânează să ne demonstreze că merită şi că e chiar obligatoriu. Că dacă nu s-ar proceda aşa, ar fi şi mai rău? Chiar, se poate şi mai rău? Maybe!

Pentru că la şcoală am învăţat istorie după doctrina pravoslavnică de la Moscova, profit de răgazul acordat oficial subsemnatului şi încerc să astup din colecţia de lacune ale culturii generale de uz personal. Am ajuns la revoluţia de 1848, care a durat 2 zile în Moldova, 3 luni în Muntenia şi un an şi jumătate în Ardeal. Mă iau cu mâinile de cap, când văd cât de complicate erau lucrurile încă de pe atunci, cu toate că încă nu era internet, iphone, reţele şi nu se născuseră Gâdea & Co.

Atunci, la ce te poţi aştepta în vremurile de azi?

Anunțuri

4 gânduri despre „Tragere la sorţi

  1. Esti printre putinii care isi pastreaza capul pe umeri si nu se lasa manipulat. Ma bucur din suflet caci ma simteam cam singura prin zona. Eu mi-am propus in aceasta campanie electorala sa ma distrez urmarind ambele tabere si in mare parte mi-a reusit. Balacareala e aceeasi in toate tarile doar metodele securistice sunt altele.
    Dar ai dreptate, „distractia” abia acum incepe.
    Ce va veni … Dumnezeu cu mila!

    Apreciat de 1 persoană

  2. Astăzi vom vedea la vot, care din Români va învinge în lupta fiecăruia contra celorlalţi…cei cu sânge mono, bi sau tricolor?!
    Oricum vor fi numai ÎNVINŞI…dar cum miza la Români întotdeauna a fost supravieţuirea, adică răul cel mai mic şi că „rău cu rău, dar mai rău este fără rău”…să vedem doar dacă statistica va fi contrazisă şi vor alege raul cel mai mare (?!). Este singura curiozitate pe care o mai am…ştiind însă că NIMIC nu mă mai poate surprinde la mioriticul, şturlubaticul si previzibilul nostru biet bobor…

    Apreciat de 1 persoană

  3. A republicat asta pe CRONICA [R] și a comentat:

    Cu doi ani în urmă puneam câteva întrebări. Unele au primit răspuns, au apărut altele, răspunsurile se înmulțesc din când în când, bucuria se lasă așteptată. Oare când a trecut pe lângă noi? Cum de am fost chiar atât de ocupați încât iarăși nu am observat-o? Poate am uitat cum arată, poate nu mai suntem atenți? În capetele noastre se întâmplă atâtea încât uneori seamănă cu cozile din intersecțiile tot mai aglomerate. Adesea suntem mândri, supăraţi, aproape niciodată bucuroși. Cred că ne-ar ajuta să recitim „Jurnalul Fericirii”.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s