Cum să vinzi un brutar care face pâine?


geE aproape un paradox, un brutar care coace pâine, azi, când brutarii cântă pe la concursuri iar pâinea se coace singură în mașina pe care tocmai ai cumpărat-o la ofertă, împreună cu vreo alte 2-3 chestii de care nu ai nevoie. Nimeni nu mai vrea ceva de la profesia pe care a învațăt-o, toată lumea se „redescoperă”. Face parte din frumusețile vieții. Vorba unui scriitor demodat azi, Împăratul Franz Josef al II-lea ar fi fost în stare să-și câștige existența si cântând la flaut, dar fiindcă i-a plăcut mai mult să fie împărat, s-a împăcat cu destinul.

Cu toate că pare o fantezie, remodelarea propriei existențe merită mai multă atenție. În primul rând e foarte bine că oamenii au ocazia să creadă în miracolul unei șanse noi. Era o vreme când astfel de gânduri te duceau direct la secția de psihiatrie, deoarece atunci era unul singur care ne modela existențele la toți, fapt pentru care nostalgicii îl consideră azi pe acela unul, patriot. Die Gedanken sind frei!…

În al doilea rând e util să nu uităm ca restructurarea propriei existențe are sens doar dacă află și alții,  că în plăpânda noastră ființă s-a născut omul nou. Punctul acesta e ceva mai dificil. Nu e o simplă problema de comunicare, ci o problemă al naibii de complicată de trafic, care trafic ajunge la valori astronomice atunci când contemporanii își descoperă vreun talent, și,  după ce au avut această revelație, constată, atunci când sunt gata să „se arate semenilor” în noua calitate, că la arătat e coada până la colț, mai ceva decât în vremurile de aur, după care am început să tânjim, când astfel de aglomerație se vedea doar la tacâmuri de pui congelate.

În fine în al treilea, dar nu și în ultimul rând, contează viteza cu care se produce comunicarea, asta este deja o chestiune de expertiză în materie de IT și expertiza costă, iar dacă e adevărată și urmează să producă efecte, expertiza costă prea mult pentru buzunarele consumatorului de iluzii.

Nu ne oprim aici, fiindcă, orice ar zice zodiile, numerologia, astrele și babele, viitorul este imprevizibil. Dacă ar fi previzibil, ar fi plictisitor, un mare eșec, fiindcă toată lumea câștigă atunci când rezultatul e previzibil, iar atunci când câștigă toată lumea înseamnă că de fapt nu a câștigat nimeni.

Îmi dau seama că am început să abuzez de disonanța cognitivă a unora si îmi cer scuze, dar nu pot altfel. Îmi pare atât de rău pentru disconfortul produs aici, dar pentru mine e mai ușor să suport ideea că v-am produs această supărare,  decât să continui să mint, doar fiindcă așa fac și alții, asta dupa părerea mea nu e o scuză.

Sclavia modernă nu mai are nici bici, nici cătușe, sau lanțuri. E „normal”, adică de așteptat, ca într-un secol în care toate sunt duse la turație maximă, cei care se cred stăpâni să doreasca puterea absolută, iar omul e dominat cel mai ușor de la creier în jos. Dacă i-am pătruns „în gând”, cum zicea poetul, restul vine de la sine.

Cum pot fi controlate gândurile oamenilor, de la distanță, cu aparate, persoane cu abilități speciale? 90% din ce se scrie pe acest subiect e SF, dar și aparatele zburătoare ale lui Jules Verne au fost cândva fantezie, pentru ca azi să zburăm liniștiți cu WizzAir.

Ni se sugerează, pe surse, că în Coreea de Nord s-au atins performanțe neegalate până în prezent,  în materie de spălare a creierelor. Atenție! Nimeni nu poate demonstra ca este așa sau nu, țara aceea este inaccesibilă, pentru noi cel puțin, așa că tot ce avem la dispoziție este ce ni se spune, mesajul fiind evident percepția acelui loc ca epicentru al răului, implicit partea cealaltă reprenzintă, dacă nu binele, asta ar fi gândire in alb și negru, atunci cel puțin un rău mult mai mic și drept consecință suportabil.

E duminică, aveți timp, de ce nu vă faceți o listă cu faptele pe care le-ați crezut fiindca așa vi s-a spus?

De ce? De ce nu?…

Anunțuri

6 gânduri despre „Cum să vinzi un brutar care face pâine?

  1. Este déjà o certitudine faptul că ai ridicat registrul , tonul, acesta pătrunzând tot mai în adâncul fiinţei. Este clar, gata cu edulcorările, cu ipocriziile, cu anesteziile, cu mai colocvialul dat după cireş. Pe cine minţim? Terapia prin autosugestie are limitele ei, limite ce ţin de capacitatea noastră de a ne autosugestiona, în care mesajul ar trebui să pătrundă direct în subconştient şi să ardă toate gunoaiele adunate acolo, şi din păcate nu numai din viaţa aceasta…
    Faptul că reperele ne-au fost distruse, că am fost lăsaţi în cădere liberă, că oamenii sunt neantizaţi, este rău, dar şi bine. De ce este rău, nu este nevoie de explicaţii, vede oricine vrea să vadă, sau este în această situaţie: deprofesionalizaţi, debusolaţi, confuzi. Cum singura valoare, realizare,ţel, singurul succes este reprezentat de mărimea sumei de bani aflată în bănci, autohtone sau de prin insule, este firesc să se ajungă în această situaţie aberantă.
    Acum, remodelarea presupune existenţa unui model, ori tineretului postrevoluţionar nu i se poate cere …ce n-a avut niciodată.
    Partea bună a acestei situaţii este că nu mai avem după ce să ne dăm…cireşul a fost tăiat şi vândut la export. Suntem puşi în faţa crudei realităţi, în plină lumină în care nici ochelarii de soare nu ne mai protejează. Ori…ori, nu prea mai sunt multe variante de ales. Ori ne dăm în cap unul altuia, mulţumindu-ne să viermuim, în loc să vieţuim, să facem câte o nefăcută, să mai stingem un incendiu în fundul curţii, dar la stradă casa să ne fie în flăcări, să acceptăm compromisuri care nasc alte compromisuri…ORI ne vom trezi din pumni. Este clar, viitorul este reprezentat de prezent şi va fi vieţuit tot în prezent. Nu se poate altfel, oricâte vise fanteziste ne-am face. În Coreea de nord oamenilor li s-au pervertit, manipulat minţile, iar aceasta a generat emoţii şi sentimente care s-au sedimentat în subconştient, transformându-i pe coreeni din oameni vii.. în zombii. Creierul, mentalul nu poate fi spălat din afară. Este un proces interior al conştientizării. Din afară nu se pot decât implementa manipulări ale creierului, ale minţii. Mă rog, cert este că AŞA nu se mai poate. Cum spuneam, partea bună este că dacă nici acum nu vom face nimic, dacă nici acum nu vom deveni conştienţi, indivizi ce-şi iau în stăpânire propria fiinţă, luând-o din voia întâmplării şi a împrejurărilor, vom pierde cea mai mare oportunitate pentru care am plătit şi vom plăti prin suferinţă INUTILĂ. Frica de o schimbare radicală a înţelesului vieţii va genera suferinţe tot mai mari, dezechilibre pe care numai moartea le mai poate înlătura, atâta timp cât vegetăm plangându-ne de milă cu drobul de sare deasupra capetelor. Pisica moartă este în curtea fiecăruia şi gardul este prea înalt s-o mai putem arunca dincolo…

    Apreciat de 2 persoane

      1. Corect…dar dacă nici acum nu VREM s-o recunoaştem…
        „Noi” ne-am obisnuit cu situaţile limită, ne-am insensibilizat până la nesimţire. Este ca şi cu săratul mancării, cu cât pui mai multă sare, cu atât te obişnuieşti şi vei pune şi mai multă…

        Apreciază

      1. Specie pe cale de dispariţie, după trend-ul curent. Ni se reproşează nouă, românilor, că prea le ştim pe toate şi de fapt nu ştim nimic, dar pe de altă parte sîntem mereu obligaţi să renunţăm la meseria şi cunoştinţele de bază fiindcă „nu se mai cere” şi să ne tot reprofilăm pe altceva şi altceva, over and over again… Nu înţeleg: s-a tîmpit lumea sau doar a înnebunit pur şi simplu…?

        Apreciat de 2 persoane

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s