Viaţa e un dar – și?


Vine cu niște obligaţii, de pildă de a nu renunţa la ea de bună voie (sinucidere).

Trăim, uneori bucuroși, alteori de nevoie – și atât?

Nu. Vrem un rost. Complicat. Au încercat si mai încearcă. Răspunsul, ca la tribunal: amânare.

Viaţa noastră are preţ, altfel nu s-ar îndemna să te înregimenteze: confesiuni, partide, mișcări și grupări.

Atenţie!

Fiecare îţi oferă ceva, dar nu e gratis. Documentează-te cu privire la preţ, e mai bine decât să fii dezamăgit după.

Eliberare?

Grijă mare, e bine să știi ce vrei să faci cu libertatea, e posibil să nu știi cum să renunți mai repede la ea – am văzut cazuri.

Stress?

Ignore.

Griji?

Inutile. Oricum nu știe nimeni ce va urma. În schimb azi ești – asta contează.

Inspirat de:

http://lareviewofbooks.org/essay/suicidal-thoughts-creative-lives-tragic-deaths-prince-pauper

Anunțuri

21 de gânduri despre „Viaţa e un dar – și?

  1. Nu am consultat sursa inspiraţiei, dar întrebările sunt pertinente.
    Nu aş spune că vine cu obligaţii existenţa. Cum spuneam, existenţa este scop în sine, este scopul…scopului, este ASUMATĂ. Noi nu venim de aiurea de nicăieri în „ceva” şi plecăm aiurea…în altceva(?!). Faptul că NU conştientizăm ÎNCĂ acest fapt, înseamnă că ne putem şi sinucide. Oare a trăii inconştient, nu este un fel de sinucidere?!
    Trăim bucuroşi sau nu, funcţie de motivaţie. Cu cât motivaţia este urmarea conştienţei, sau nu, cu atât bucuria va fi efemeră sau „consistentă”. Facem ce facem şi ne întoarcem la starea NORMALĂ de conştientă. Cât timp nu am ajuns să ÎNŢELEGEM acest fapt…suntem inconştienţi.
    Tribunalul se află în forul nostru interior, acolo va trebui să ne descoperim INSTANŢA.
    Că viaţă are preţ(?!)…NOI trebuie să răspundem în funcţie de ce descoperim. Deocamdată oamenii trăiesc fără nici un respect faţă de viaţă, chiar şi în ceea ce-i priveşte, ca să nu mai vorbim de a celorlalţi. Sintagma că viaţă are preţ este DEOCAMDATĂ fără susţinere. Faptul că punem preţ DOAR pe profitul rezultat în urma exploatării materiale şi spirituale… demonstrează că VIAŢă în sine nu are preţ.
    În ceea ce priveşte libertatea la care “renunţi”, este un neadevăr. Nu poţi renunţa la libertate, decât dacă o ai, o cunoşti, o conştientizezi cu adevărat, dacă ŞTII ce este. Nu renunţi la ce nu ai…Dar când şti cu adevărat ce este libertatea, NU numai că nu mai poţi renunţa la ea, că intră în fibra ta, că esti una cu ea, NIMENI şi NIMIC nu ţi-o mai poate lua. Libertatea nu este o cutie de chibrituri sau o brichetă…şi ea nu vine singură…VINE O DATĂ CU IUBIREA, cu ADEVĂRUL…sunt de NEDESPĂRŢIT.

    Apreciază

      1. Asa este…O spun tot timpul : pacatul cel mai mare este ratarea…fericirii.
        Intelegerea, constientizarea este o „crestere” si cresterea trece prin mai multe stadii. Firele „nevazute” de care spui, cu acestea trebuie sa rezonam, sa vibram si prin sincronicitate acestea sa reverbereze…

        Apreciază

  2. Am un sef ,unul sucar,si intr-o zi au venit unii de la ,,La Fantana” cu un aparat …Toc la poarta ,buzna peste mine ,si nu stiam nimic ! Pun mana pe telefon :
    – Sefu’,uite si uite…
    Zice :
    -Sa fie primit !
    Nici el nu stia nimic.
    Ce ti-e si cu viata asta …

    Apreciază

      1. Ce sa fac cu viata ,Domnule Z.,e un dar ?E altceva ?Cand deschideti un subiect ,ce faceti cu el si ce avem noi de facut cu el ? Fire albe inseamna mult mai mult decat articole in lume pe o pagina,va rog !Va stimez si astept !

        Apreciază

      2. Hmmm…multumesc ! Nu stiu…ar fi simplu,prea simplu !Nu poti sa dai cu toate de pamant pentru ca ti s-a pus mucul pe minciuni.Din spate vin firele acelea albe si spun…ce spun ? Spun ca ,,minciunile” sunt adevarate…si ele sunt ale noastre,nu ? Daca nu le acceptam asa cum sunt ,ce sa schimbam,fatada ?Sa vopsim gardul ,sau sa le acceptam si pe astea ?
        Cu ce adevar trebuie traita ? Cred ca e …trebuie sa-mi spuneti cum e,sigur stiti cu adevarat cum e .Un articol ,doua,noua,dincolo de ce scrieti in mod obisnuit ,ar face lumea altfel.

        Apreciază

  3. Chiar discutam ieri pe tren cu cineva și am ajuns la concluzia că oamenii sunt ,,flămânzi” de viață tot timpul. Unii au nevoie de o ,,bucată”, o găsesc și se bucură de ea. Alții, după ce o înghit, nici nu o simt. Însă, bine ar fi să aruncăm tot ce e negativ și să zâmbim.

    Apreciază

  4. Fiecare îţi oferă ceva, dar nu e gratis. Documentează-te cu privire la preţ, e mai bine decât să fii dezamăgit după.

    Am sa-ti cer permisiunea sa dezvolt intr-o postare aceasta idee, pentru ca mi se pare un adevar megapur.
    multumesc pentru ceea ce scrii, te citesc intotdeauna cu o mare placere.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s