Cum să faci… ?


… faţă rutinei de zi cu zi fără o poveste?

… să trăieşti cu adevărat fără poezie?

… să te înfăţişezi morţii fără dragoste?

Atâţia oameni le ignoră şi vedem ce-a ieşit?

Sau nu privim în direcţia care trebuie?

Anunțuri

3 gânduri despre „Cum să faci… ?

  1. Anul, ziua… oricare altă fragmentare a timpului nu reprezintă decât simmboluri formale. Nu contează decât acum şi aici…ACESTA este noul veşnic schimbător, noul în sine… ATEMPORAL. Psihologic nu ar trebui să existe timp, trebuie să nu-i dăm spaţiu de manifestare, acest spaţiu să-l lăsăm umplut cu VIAŢĂ. Atunci TRĂIREA devine VIAŢĂ, aşa cum ne place noi să-i spunem acestei pseudo-trăiri. Iar viaţa este poezie aflată într-o veşnică mirare, minunare,surprinzătoare, autentica, viaţa însăşi este o metaforă însoţită de o muzică proprie. Spuneam undeva că muzica este sfânta regină artelor, iar poezia este textul acesteia, este traducerea în limbaj a intraductibilului…Asta este poezia…iar viaţa este fundamental poezie. Şi cum poate exista poezie în afară dragostei?! Este un non sens…
    Este dezamăgitor modul cum omenirea a greşit cărarea, cum rătăcirea în lumea iluzilor a devenit vieţuire, de fapt o jalnică supravieţuire. Asta este rutina…vieţuirea supravieţuirii.

    Apreciat de 2 persoane

  2. pai clar nu privim in directia buna. trebuie sa privim in noi – si acolo se presupune ca vom gasi si raspunsul. Cum zicea Marin Sorescu in Iona – trebuie s-o luam inapoi… acolo, in noi.

    Apreciat de 3 persoane

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s