Viitorul a început alaltăieri


image

și nu arată așa cum ni l-am închipuit, normal, închipuirea noastră pornește de obicei de la ce am trăit, sunt rare (și fericite?) cazurile în care imaginăm ceva nou (ceva nou înseamnă creație, e mai greu accesibil), apoi comentăm, fiindcă niciodată nu ne place noul până nu ne obișnuim cu el și în fine, dacă noul ajunge vedetă, ne amintim că am copilărit împreună și ne iubim de-o viață. Așa e natura umană și nu mi-am propus să o schimb. Mă întreb doar în ce măsură ne vom adapta la viață din ce în ce mai nomadă pe care o ducem, nu știu dacă generația mea își dă seama, venim din feudalism, îmi amintesc că prin 70 și ceva aș fi vrut să mă mut de Dej la Bistrița (distanța dintre cele 2 localități e de vreo 60km) – nu a fost posibil, județe diferite, treabă complicată, aprobări multe și aproape imposibil de obținut, așa arăta feudalismul nostru, legarea noastră de glie, în timp ce azi te urci în autobuz și mâine esti la Madrid și asta nu e nici o scofală fiindca o fac vreo 4 milioane de oameni obișnuiți. Nu migrația e problema, ci mentalitatea, generația mea a trecut pe linie moartă, nu mai contează decât povara la bugetul care ne plătește pensiile, dar mentalitatea nu e doar a noastră, ci coboară uneori până la cei sub 30 de ani și asta e neliniștitor. Ce ar fi de făcut? Nu știu, nu sunt consilier și nici trainer personal, mă gândesc doar că ar fi uitil dacă am gândi mai mult și am accepta mai greu propozițiile de-a gata. Nu ți s-a întâmplat să stai de vorbă cu cineva și să ai senzatia ca face rezumatul unui program tv din seara precedenta, cu toate că noi nu mai facem învățământ politic, unii mai tineri nici nu stiu ce-i aia, dar vorbesc de parcă l-ar fi apucat pe Ceașcă în viață?

Anunțuri

3 gânduri despre „Viitorul a început alaltăieri

  1. Cred că ne bazăm prea mult pe gândire…și prea puțin pe FIINȚĂ…și cum ființa ființează în PREZENT…am descoperi astfel REALITATEA. Mă rog…Revenind la cestiune, eu nu cred că vârsta, sau sistemul ne condiționează, decât până la un punct, punct în care putem spune …HALT !!!
    Pe înserat, după o zi călduroasă de vară, un vecin hâtru cu care stăteam de vorbă avănd paharele mai mult goale, mi-a povestit o pățanie adevărată petrecută cu un sătean, leat cu vecinul. Acesta nu părăsise niciodată satul, decât doar până prin împrejurimile acestuia. Într-o zi a trebuit să se ducă la oraș, la reședința de județ aflată la vreo 45km. de sat. După revenirea în sat, când s-au reîntâlnit, prietenul îi spune vecinului meu…”Măi Niculae…am fost la oraș cu trenul…Bă Niculaie, da mare-i România asta a noastră…

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s