15 martie, Radio Cluj 62, considerații subiective


DSC_4488Radio Cluj înseamnă o parte din viața mea, mai lunga decât cea petrecută ca angajat al instituției. Nu mai am nici o calitate oficială legată de Radio Cluj, deci îmi este îngăduit să fiu subiectiv, mai ales pe blogul personal. Nu am ce sărbători pe 15 martie, numele meu nu este legat de vreo ispravă care să merite festivități, dar am amintirile pe care nu mi le poate confisca nimeni, amintiri care mă leagă de Cornel Udrea, omul care m-a adus pentru prima data pe str. Doanth 160 în anul 1968, apoi de Horia Bădescu, omul care m-a angajat la această instituție in 1991 și în fine de Florin Zaharescu, omul care m-a convins în 1995 că merită să încercăm împreună. Nu-i voi uita pe Onoriu Atanasiu, de la care am primit primele lecții de management și pe Constantin Colhon, care ani de zile m-a tras de mânecă atunci când eram gata să comit erori mai mult sau mai putin grave. Nu-i voi uita nici pe Radu Săplăcan, Mircea Zeicu sau Petre Jucan care mi-au fost colegi si prieteni de nădejde. M-am intâlnit zilele trecute cu Traian Trica, neschimbat, cum l-am văzut eu, chiar dacă lumea din jur s-a schimbat mult. Am avut plăcerea să mă revăd cu colegele Maricica Zăhan, Mariana Radu, Ili Bain, Rodica Matiș, Silvia Pintea și familia Costin la recenta lansare a romanului lui Horia Bădescu, am fost și suntem aceiași chiar dacă nu doar lumea ci și radioul s-au schimbat. M-am întâlnit mai des cu Nini Ivaneș si mai rar cu Stela, cu Cornel Pop sau Traian Bradea, mă văd frecvent la Bistrița cu Gelu Furdui si Cornel Udrea și mai rar cu Teodor Mateescu și Emil Feurdean. M-am limitat la cei care nu mai lucrează pe str. Donath și i-am numit la întâmplare, ca la o aniversare de familie care nu are alt protocol decât cel al prieteniei.
Nu pot să nu amintesc, cu regret, de animozitățile care și-au facut loc intre “foști” și “actuali” – nu va câștiga nimeni din această poveste cu sfârșit previzibil: vor pierde toți câte ceva.
Nu i-am amintit pe cei care lucrează în prezent la Radio Cluj fiindcă nu mai suntem în aceeași barcă, pe mine m-a absolvit legea pensiilor de grija zilei de mâine iar ei mai au de tras.
Nu pot să fiu atât de prefăcut încât să nu-mi aintesc că în 1995, au trecut doar două decenii de atunci, impreună cu Florin Zaharescu voiam să tragem linie și să începem de la zero, aproape că ne-am comandat calendare cu anul I, ca in timpul Revoluției Franceze. Norocul nostru a fost că l-am avut în preajmă pe Constanti Colhon care ne aducea cu picioarele pe pământ atunci când noi eram gata să sărim în gol. Și noi am fost acuzați de distrugerea tradițiilor radiofonice, de lipsă de respect pentru cultură si de câte și mai câte. Istoria se repetă. Din păcate nu învățăm mare lucru de la ea sau nu învatăm la timp, fiindcă ințelepciunea vine atunci când nu mai are nimeni nevoie de ea.
Și in anii 90 se dădea o luptă aprigă între București și “locale” cum ne ziceau cu un ușor dispreț colegii din capitală, pentru care am fost și rămânem niște provinciali. Boală veche și fără leac, vezi reacțiile din lumea fotbalului, când au aflat cei de pe Dâmbovița ca vor juca la Cluj. Poate că noi am fost mai abili în această confruntare cu metropola, poate că am avut relații mai solide și mai eficiente, poate că am avut mai mult noroc, dar situația de atunci nu e comparabilă cu cea de acum, când deauspra ambelor instituții flutură amenințarea falimentului TVR.
Cum e tradiția la noi, conflictul dintre generații a luat un aspect personal, nu mai e tradiție versus inovație ci Popescu versus Ionescu. Asta înseamnă bagatelizarea lui, fiindca nici unii, nici alții nu țin cont de faptul că Somesul va curge la vale și în viitor, cu sau fară aportul lor.
În fine, nu vreau mai mult decât o pioasă aducere aminte pentru cei care nu mai sunt printre noi și un gând de bine celor care mai sunt, pentru mine Radio Cluj rămâne o perioadă frumoasă din viață și sper să fie la fel și pentru voi.
Să auzim de bine.

Anunțuri

2 gânduri despre „15 martie, Radio Cluj 62, considerații subiective


  1. Noapte bună, prieteni dragi,
    Să visați doar ingerași,
    Ce se plimbă pe un nor
    Să vă spuna somn ușor!
    Să vă sufle peste gene
    Împreună cu Moș Ene
    Să vă legene ușor,
    Noapte bună tuturor!

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s