Până și subcultura explodează uneori


Acțiunile din spațiul apartamentului relevă, așadar, un cotidian mai puțin exploatat, incursiunile în trecut sunt generate de substanțele stupefiante, iar subcultura consumatorilor de droguri nu mai reprezintă o minoritate, ci devine o categorie cu greutate a societății. Ierbar surprinde prin structura sa ambigua câteva reprezentări ale trippingului în varianta românească. Cu toate acestea, Andrei Dósa nu-și proiectează romanul doar direcția asta, căci universul junkie vine în întâmpinarea unor realități precum explozia subculturii sau industria turismului de masă (evidențiată prin personaje străine, blonda din Budapesta, dar și prin experiența Work and Travel a scriitorului din roman). Ceea ce face ca trippingul să devină în cazul lui Dósa un pretext pentru exercițiul de storytelling pe care-l aplică printr-un soi de amintiri din copilărie. De pildă, povestea despre Gabi și verișorul ei care descoperă în podul casei o cutie cu Nesquik din care mănâncă pe ascuns. La acestea se adaugă și poveștile de tip sherezada în variantă urbană din capitolul Cel mai bogat om din Babilon. De departe, cea mai reușită este ,,Probleme de imagine”, poveste despre seara ratată a unei tipe care ajunge să-și spele machiajul în balta de la ieșirea din club.

Nu e „iarba fiarelor”

Citiți mai multe pe blog: https://revistavatra.org/2019/02/22/mihaela-vancea-mellow-tripping/

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s