Luneta fără pușcă

România există datorită unor oameni cu viziune care au știut că nu ne vom impune prin forța militară în fața unor coloși fiindcă nu suntem David măsurându-se cu Goliath. Există și astăzi popoare care au crezut că-și vor câștiga independența și statalitatea cu pușca în mână și au ajuns să nu aibă parte nici de una, nici de alta. Asta nu înseamnă că nu sunt și situații în care e nevoie să pui mâna pe pușcă. Înseamnă că viitorul unei națiuni nu se rezolvă doar cu pușca.

România este în primul rând un frunct al diplomației. Diplomația presupune multa școală și o minte rafinată. O lunetă prin care reușești să vezi mai departe decât privesc alții. Niciodată nu am fi reușit dacă ne-am fi bazat doar pe pușcă, pe tupeu. Pentru o misiune atât de delicată e nevoie de oameni deosebiți, fiindcă e nevoie să convingă acolo unde nu pot impune.

Oamenii deosibiți sunt utili atunci când sunt și patrioți. A fi patriot înseamnă capacitatea de a te dărui. Dăruirea presupune fapte, nu declarații, insigne, medalii și drapele. Dăruirea se face fără fanfaronadă și fără a căuta avantajul individual.

Trădătorii, pe de alta parte, au fost de obicei mai bine răspătiți. Să nu uităm de cel care (singurul) a primit 30 de arginți.

Bunul simț trebuie să ne spună care e deosebirea dintre patrioți și trădători. Să fim recunoscători că în istoria noastră, bunul simț nu ne-a părăsit prea des. Mai ales, să nu ne culcăm pe o ureche…